24 IANUARIE- UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE

 

La 5 ianuarie 1859 Adunarea Electivă din Moldova l-a ales ca domn pe Alexandru Ioan Cuza, șeful armatei din Moldova cu funția de colonel.

O comisie trebuia să ajungă la Constantinopol pentru a prezenta noul domnitor. Trecând prin București s-a încercat numirea lui Cuza și în Țara Românească.

În Adunarea Electivă de la București conservatorii erau majoritari, dar erau scindați, neavând un candidat propriu, de aceea la 24 Ianuarie 1859 au fost de acord cu propunerea liberalilor, desemnându-l pe Cuza și în Țara Românească.

Are loc Unirea Principatelor Române.

Marile Puteri au fost puse în fața faptului împlinit.


Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Legătura dintre text și melodie

  Legătura dintre text și melodie este esențială în crearea unui cântec, iar această relație poate varia în funcție de genul muzical și de intențiile compozitorului. În general, melodia și textul lucrează împreună pentru a transmite un mesaj, a crea o atmosferă sau a evoca anumite emoții. Iată câteva moduri prin care textul și melodia sunt legate: 1. Melodia reflectă sensul textului Melodia este adesea creată pentru a susține și a intensifica semnificația textului. Dacă textul este trist sau melancolic, melodia va avea, de obicei, o tonalitate mai gravă, ritm mai lent și intervale muzicale mai mici. Pe de altă parte, dacă textul este vesel și optimist, melodia va fi probabil mai rapidă, cu intervale mai mari și tonalități mai ușoare. Exemplu : În melodiile de tip baladă sau în piesele de muzică clasică, melodia va fi adesea calmă și lentă pentru a reflecta un text profund sau emoționant. 2. Textul poate influența structura melodică Uneori, textul dictează structura melodică,...
Citiți mai multe

Studiu de caz. Melodia.Strofa. Refrenul

 ARTICOLUL 1 „Și-acum ce facem?” de la Andra. Melodia : În această melodie, melodia este linia muzicală principală, pe care o auzi când cineva cântă. Este secvența de note care creează armonie și ritm și este ce se reține cel mai ușor. De obicei, melodia este cântată cu vocea, dar poate fi și interpretată pe un instrument muzical. Strofa : Strofa este partea în care se schimbă versurile, dar ritmul și melodia rămân aceleași. De exemplu, în melodia „Și-acum ce facem?”, prima strofă ar putea suna așa: „A fost odată ca-n povești, Iubirea noastră ne-a unit, Dar acum ce facem?…” Aici, se poate observa că melodia este similară, dar versurile sunt diferite față de refren. Refrenul : Refrenul este partea din cântec care se repetă și care conține de obicei un mesaj esențial sau un moment de vârf în piesă. La „Și-acum ce facem?”, refrenul ar putea fi: „Și-acum ce facem? Că nu mai suntem doi, Iar iubirea s-a dus…” Acesta se va repeta de fiecare dată după fiecare strofă și are acela...
Citiți mai multe

Cum a apărut strofa și refrenul?

  Strofa și refrenul sunt două elemente fundamentale în structura multor cântece și au evoluat de-a lungul istoriei muzicii. Aceste forme nu au fost „inventate” într-un singur moment, ci au evoluat gradual pe parcursul secolelor, influențate de tradițiile muzicale și de schimbările în cultura muzicală. Hai să vedem cum s-au dezvoltat aceste structuri. Strofa Strofa este o secțiune a unui cântec care conține versuri care se schimbă de la o strofă la alta, dar melodia și ritmul rămân aceleași. Istoria strofei este legată de tradițiile muzicale orale și de evoluția poeziei și muzicii în culturile diferite. Originea : În perioada medievală, muzica religioasă, cum ar fi cântările gregoriene, era adesea monofonică (un singur sunet sau o linie melodică), iar versurile se recitau sau cântau pe o singură linie melodică. De-a lungul Evului Mediu și Renașterii, cântările și poeziile au început să se organizeze în forme repetabile, iar ritmul și structura s-au rafinat. Strofa ca str...
Citiți mai multe